Armakedeon

Limba Armãneasca

Limba anostru eashti armãneashti Armakedeon (diskutimet) 26 janar 2021 02:40 (CET)

Limba pi google

Ahurhim ahurhera ti bãgara ali limbi a nostã ARMÃNÃ tu Google Translate.Di la data 2 di Yinar 2021 loi confirmimu ofitsial di la compania Google ti fãtsera ali procedurilor ti bãgari limba a nostã la motoru tsi alãxeshti limbili dit lumi.

Sutsata RRÃMÃNJ DIT ARBINISHII/ SHOQATA VLLEHËT E SHQIPËRISË cu directsia a reprezentatu ali sutsati Domnu Edmond Petraj, tsi u-su bagã pi cali aist prolject esti tu despizitsion ti tsido sugestii shi coopurari, goalã ti atsei tsi sãnt ti indepedentsia a nostã etnicã.

Vini oara ti bãgari pi cali reprezentatia a nostã etnicã, tsi esti unã etnii di ma veki dit Balcan.Ampulusera a nostã ti bãgari tu cali legetimã shi ti amãntara a ndreptatilor bazi a nosti internatsionali tora cãt ari ahuritã.

Ma contactuest cu ominj tsi u cãnost ghini limba a nostã, ta s-nu aibã problemi la ndrãptari cum lipseshti. Avem adunatã dictsiunari tsi sãnt pi limba a nostã etnicã.

Sutsata RRÃMÃNJ DIT ARBINISHII/ SHOQATA VLLEHËT E SHQIPËRISË cu directsia a reprezentatu ali sutsati Domnu Edmond Petraj, tsi u-su bagã pi cali aist prolject esti tu despizitsion ti tsido sugestii shi coopurari, goalã ti atsei tsi sãnt ti indepedentsia a nostã etnicã.

Vini oara ti bãgari pi cali reprezentatia a nostã etnicã, tsi esti unã etnii di ma veki dit Balcan.

Ampulusera a nostã ti bãgari tu cali legetimã shi ti amãntara a ndreptatilor bazi a nosti internatsionali tora cãt ari ahuritã.

Edmond Petraj

Sutsata RRÃMÃNJ DIT ARBINISHII Armakedeon (diskutimet) 26 janar 2021 02:52 (CET)

Istorii

Istorii dit MAKEDON ARMÃN Armakedeon (diskutimet) 26 janar 2021 02:54 (CET)

Cultura

Cultura Armãneasca Armakedeon (diskutimet) 26 janar 2021 02:55 (CET)

Hâbari di jeali – prof.dr. KATHARINA BARBA

Vruts armânj,

Cu dureari tu suflitu vã dãm hâbarea lae cã aseara tahina u ljirtã Dumidzã Freiburg tu Ghirmãnie prof. dr. Katharina Barba nicukira a ljirtatlui prof. dr. Vasili al Barba.

Idyealui cum tinjisita scriitoari Kira Iorgoveanu Mantsu loai aesta hãbari di jeali di la cusurina Cristina Neagu di Freiburg cari va nã dimândã dzãlili tsi yinu ti arãdzli di ngrupari a ljirtatãljei prof. dr. Katahrina Barba.

Dumnidzã s-u ljartâ !

Arãpasu lishor ninga dãrutlu a ljei nicukiru Vasili al Barba !

Dumidza sa-u VEAGLJE preaclja Katharina shi Vasili al Barba di goadili tsi nica sh azâ lâ si fac AMA shi a atsilor tsi suntu tu bana shi eara tu Pareia ULCA di Freiburg cu Amintarea ali Recomandari / Dimandarea 1333 !

Cum ghini spunea un poet:

“...alasâ sâ scoatâ altsâ unã carti ma bunã di a mea !”

Eo va sâ spun ti arâzbunarea a ljirtatâljei preaclje BARBA ma shi a atsilor tsi suntu tu banâ shi eara parti dit Pareia/ MINAREA di Freiburg:

“...alasã sã scoatâ altsãlji nu unã Recomandari/ unã Dimãndari 1333,  ma un NOM 1333 sh atumtsea va neg la Mirmintsâlji “Sta Vinirea” di Bucureshti, Românie iu sh ari arãpasu Vasili al Barba, tora sh cu nicukira a lui Katharina, sâ-lj spun: ARMANAMEA ANKIRDASI ! 

Lali Vasili va mi ntreaba: "...em cari lucra ti aestu NOM 1333 ? Eo: ...cum cari Lale !...POETLU !

Cu nvirinari, Tashcu al Lala

Vcruts armanj ma nghios va s-ghivasits: In Memoriam - KATHARINA BARBA anyrapsitu di poeta Kira Iorgoveanu Mantsu tu Fimirida electronia dit FB “Armanamea trã Europa” : KIRA MANTSU:

KATHARINA BARBA – In memoriam 21.01.1927 – 21.01.2018

Cu-nvirinari lomu hâbarea câ dna Katharina Barba n-alâsă… Adzâ lomu tilifonea sâ-lj urămu ti dzuua di amintari.

N-apândâsi Cristina, feata ljei… shi nâ deadi nvirinata hâbari.

Tsi pots s-anyrâpseshtsâ ti unu omu cari lu cunuscushi aproapi 30 di anji, cu cari lucrashi shi tricushi deadunu, tu aestu lucru, ahânti sticuri di banâ musheati, mplini di harauâ ?

Katharina Barba fu nicukira a marilui patriot armânu Vasili Barba. Unâ doamnâ cu purtaticu aleptu, cu sumuarâslu mplinu di akicâseari shi mintiminlâki… Analtâ, musheatâ, pirifanâ!

Katharina Barba easti cunuscutâ tu lumea a lingvishtsâloru trâ lucurlu-a ljei di profesoarâ ghirmanâ ...

Ama trâ noi, Armânjljii, numa ali Katharina Barba s-leagâ di lucurlu tsi lu featsi,cama di yinyits anji, la Uniunea trâ Limbâ shi Culturâ Armâneascâ di Freiburg.

Trâ tinjia a fumealjei shi-a farâljei tu cari intră, Katharina Barba anvitsă limba armâneascâ cu vreari shi cu akicâseari... Shi, ti multsâ Armânji fu unâ ciudii shi harauâ s-u avdâ cu câtâ mushuteatsâ azbura limba a nicukirlui a ljei! Nu ptsâni ori nâ pirmithusea dna Katharina ti socrilji a ljei, cumu u tinjisirâ shi cumu ea lâ turnâ tinjia anvitsânda armâneashti…

Nu fu congresu armânescu i congresu internatsiunalu la cari Katharina Barba s-nu-agiutâ, nu mashi cu suflitlu, ama shi cu lucurlu: apridusi tu limba ghirmanâ litiraturâ armâneascâ shi tuti cărtsâli pitricuti di la ULCA la organismili evropeani i internatsiunali cari agiutarâ la pricunushtearea a Armânjiloru ca populu cu limbâ shi culturâ ahoryea.

Dishcljisi ushi, featsi ligâturi cu oaminji anvitsats, cu politicianji ghirmani shi evropeanji, cu tinjia-a ljei di profesoarâ ghirmanâ, ama, tra-amintaticlu-a Armânjiloru!

Cu furnjia atsiloru 5 Congresi internatsiunali ti Limba shi Cultura Armânâ, (Mannheim, 1985 shi Freiburg, 1988, 1993, 1996, 1999 ) shi atsiloru 3 cursuri internatsiunali di limbâ armânâ (Freiburg, 1986, 1988 shi Bonn, 1987) multsâ armânji avurâ haraua s-u cunoascâ shi sâ zburascâ armâneashti cu Katharina Barba.

Tu aestâ oarâ, nâ trecu tu minti mushatili uspetsuri tu casa a loru, cu câtâ miraki n-ashtipta daima pi measâ…

U vidzumu dna Katharina cathi anu, la misăili andreapti ti nicukirlu a ljei…

Ea avea armasâ, tora, singura ligaturâ a noastâ cu Freiburg – câsâbălu iu prof. Vasili Barba ahurhi minarea mudernâ armâneascâ! Câsâbălu iu tricumu cama di 20 anj di lucru, antribări, apandasi, ashtiptări, anvirinări, ama sh-multâ, multâ harauâ ti amintaticlu a Armânjiloru – “Recomandarea/Dimândarea 1333!

Dumnidzâ s-u ljartâ shi s-u curdiseascâ ninga nicukirlu a ljei vrutu shi tinjisitu ! Kira & Yiani Mantsu 21.01.2018

P.S. ma-nghiosu - ndoauâ caduri... Armakedeon (diskutimet) 26 janar 2021 03:27 (CET)

ZBORLU A NOSTRU

    Tu Yãnarů, a. 1984 inshi protlu numir a Revistã(ljei) culturalã trã Armãñi, "Zborlu a nostru"! 
      Easti zbor ti revista leghendarã cari u ndridzea shi u scutea, MARLI Pr. Dr. Vasili al Barba, Fraiburg In. Br. tu Ghirmãnii. 
    Tu ahurhitã, ca editor sta Fondatsia "Gramostea" di Princeton, New Jersey dit SUA. Ma amãnat, di la a. 1985 revista easi sum eghida a Uniuniljei ti limbã shi culturã armãneascã (ULCA), la Editura "Zborlu a nostru", adjutatã di "Tsentrul European di Studii Armãneshtsã" di Fraiburg. 
     Revista "Zborlu a nostru" asunã ca cãmbana di la bãsearicã shi ahurhi sã-lj dishteaptã Armãnjlji dit Balcanů ! 

Tuti tsi s-featsirã cama amãnat, easti istorii. S-tsãnea cursuri, seminari, congresi, standardizari…

    Ma tu-ahurhitã, "Zborlu a nostru" ãl dishtipta zborlu armãnescu ! 
      Cum s-purta "Zborlu… " di la Armãnů la Armãnů, videts cadurlu di ma nghios!
   Un exemplar di "Zborlu a nostru" anlu I Nr. 4 di cari adraiů multi, multi copiii shi furã mpãrtsãti la soiea, la oaspits, sots, la cãnãscuts shi nicãnãscuts Armãnj ! 

Shi-ashi nica di la protlu numir cari adjumsi tu mãnjli ameali, pãnã nu-ahurhi D-l Barba s-pitreacã ma multi exemplari, ma sh atumtsea s-cãfta, nica, sh iara multiplicam shi mpãrtsam…

Zborlu eara lãrdzitů, simitsa eara siminatã. Ari nica multi ti spuneari ti "Zborlu a nostru"! Armakedeon (diskutimet) 26 janar 2021 03:29 (CET)

NICOLAE CARATANA Dzua di azã. 23-li di Yãnarǔ a. 1914 easti faptu poetlu Cola al Caratana tu h. Horopani (tu Gãrtsii), una hoarã anamisa di Veria shi Nyaushti. Featsi niheamã sculii gãrtseascã shi niheamã sculii rumãneascã, ma, nai ma multu, s-ari cultivatã singurǔ, acasã, pi cali autodidactã. Avu una banã di atseali nai ma grealili: shapti any tu-ascheri, tu polim, pligueari greauã pi frontu, tsisprãdz di-any ahapsi. Sh-dicara inshi di ahapsi, lucra cu lupata sh-cu cazma. Opera literarã easti ma multu scriatã pi rumãneashti shi ma ptsãn pi armãneashti. Easti publicatã multu amãnatǔ. Prota carti (Lampadoforie ) ãly fu bublicatã cãndu avea 60 di any ! Atsea dupu tsi va-l aducã aminti Armãnylyi , suntu cãrtsãli “Ashteptu soarili” shi “Pod peste leghende”. Easti unã poizii a dorlui ti limba armãneascã, ti locurli iu s-ari amintatã shi unã poezii di ntribãri dramatitsi cã a omului nu-ly easti datã s-pitrundã tu mistirhgiurli a naturãlyei. Easti un zghicǔ ca noi nu u cãnushtem veritatea vearã. U cãnushtem atsea tsi s-veadi, fenomenlu, ma nu shi atsea tsi nu s-veadi, numenlu. Dupu mindiearea aluil, cãnuashtearea nu poati s-facã empiric, ma pit spirit. Ma nu voi multu s-lãrdzascu. Dghivãsits shi cãftats li cãrtsãli alui s-li dghivãseascã sh-cama tinirlyi. S-lu tinyisim ashi cum elǔ shtea sã-ly tinyiseascã atsely tu acuri tor cãlca. Ly-aplicã unã poezii a sãmtului fãrã icoanã, acuri mãnãstir easti suflitlu armãnescu !

CÃTRÃ PÃRINTILI AVERCHIE

Pãrinte, hginǔ s-mi nclyinǔ, zãnuclyili s-mi doarã di ahãnti mitãny multi shi plãcãrii trã farã. Unǔ osǔ voiǔ di la tini s-tsã-lǔ lyau dit mirmintu sã-ny facǔ di nãs fluiarã sh-plãngul ameǔ tu vintu sã-ny lu pitrecǔ, sã s-avdã tu lumea aestã lungã sh lumea aestã largã, durearea amea s-u adjungã:

un shopatǔ fãrã apã, fãntãnã cari seacã.

Tsi greauã-i primuveara shi toamna cãtǔ ãngreacã tu muntsãly fãrã turmi shi fãrã vlahuhorǐ.

Mi dorǔ, pãrinte, anylyi, sh tini cãtǔ mi dorǐ !

Apostul eshti, apostul a farãlyei anoastre, nu-ai icoanã ninga ma dzãrile albastre sh pãdurli ti-aduchescu: Ai mãnãstirǔ un munti di suflitǔ armãnescu.

Vanghelylu atãǔ, un fuldzir pãdurea cãnd u-aprindi lu-achicãsim mash noi: sunt zboarã di didindi shi zboarã di dincoatsi. Tsi pondã-i primuveara shi toamna cãtǔ aratsi tu muntsâly cari ashteaptã, ashteaptã 'nã cãmbanã s-asunã noapti sh dzuã s-nã doarã tu dureari, s-nã doarã tu mãduã, pãn' s-amintãm, trã farã, nã flamburã, nã banã! Armakedeon (diskutimet) 26 janar 2021 03:30 (CET)

Mileti

Mileti anostru Armakedeon (diskutimet) 26 janar 2021 02:56 (CET)